Banii n-au miros, dar au poveste

David McWilliams ne arată cum banul a devenit noul foc sacru

N-am mai citit de mult o carte cu un subiect aparent atât de “nonliterar” care să mă fascineze cum a făcut-o volumul lui David McWilliams, apărut la editura Publica și intitulat Bani – O poveste a omenirii. Îndeobște, cărțile despre finanțe, economie, chiar și cele despre știință, sunt destinate unui public ultra nișat, iar modul în care autorii își narează poveștile nu e întotdeauna unul care să facă lectura captivantă din punct de vedere al talentului scriitoricesc.

Din fericire, treaba asta nu se întâmplă cu volumul lui McWilliams, căci autorul reușește o veritabilă acrobație narativă: combină erudiția economică cu un umor fin și o vervă literară care transformă istoria banilor într-o epopee omenească, plină de viață, culoare și ironie.

În treacăt fie spus, David McWilliams nu este doar un economist cu o carieră solidă în spate, ci și un povestitor înnăscut, un intelectual public care știe să traducă mecanismele pieței în povești accesibile, memorabile și, uneori, savuros de subversive. Irlandez la origine, născut în 1966, McWilliams s-a remarcat începând cu anii ’90 nu doar ca analist economic, ci și ca jurnalist, realizator de documentare și autor al unor bestselleruri care tratează teme economice cu nerv literar. A scris, printre altele, The Pope’s Children, The Generation Game și Follow the Money, toate primite cu entuziasm în spațiul anglo-saxon. Și nu numai! Cartea sa despre bani e poate cel mai ambițios proiect narativ de până acum, iar felul în care îmbină concepte financiare abstracte cu personaje simbolice — precum faimosul „breakfast roll man”, un reprezentant al noii clase mijlocii irlandeze — îl transformă într-un veritabil dramaturg al economiei.

N-am să stărui prea mult în această invitație la lectură, deși cartea ar merita un studiu atent, nu doar pentru claritatea cu care explică mecanismele economice, ci mai ales pentru felul în care, prin povestea banilor, reușește să spună — subtil, coerent și cu o inteligență narativă de cinci stele — povestea noastră, a oamenilor: cum am visat, cum am vândut iluzii, cum ne-am temut, am construit imperii, am căzut și am sperat din nou, mereu în jurul acelui concept straniu și fascinant care nu are valoare în sine, dar le dă valoare tuturor celorlalte lucruri.

Banii – o flacără modernă în jurul căreia ardem (și ne ardem) cu toții. Cinstiții și hoții

Timp de 400.000 de ani, tehnologia care a influențat cel mai mult dezvoltarea umană a fost focul. În ultimii 5.000 de ani, dintr-o specie pirofită (guvernată de importanța focului), am devenit una plutofită, modelată de bani. Această premisă duală (omul pirofit vs. omul plutofil) reprezintă osatura conceptuală, lingvistic-metaforică, pe care se sprijină întreaga construcție narativă a lui David McWilliams. Decriptarea acestor termeni este următoarea: Pirofit” = specie dependentă de foc (din grecescul „pyros” – foc). McWilliams spune că oamenii au fost timp de sute de mii de ani o specie pirofită, adică focul a fost tehnologia centrală care le-a modelat viața, evoluția și cultura. „Plutofit” = specie dependentă de bani (de la „pluto” – termen care vine din grecescul „ploutos” = bogăție). Așadar, o specie modelată de bani, în care banul este „focul” modern, forța care determină comportamentele, ierarhiile, deciziile și valorile.

Pe acest schelet autorul grefează o întreagă narațiune istorică și culturală care nu doar că face inteligibil traseul economic al omenirii, dar îl și luminează cu observații subtile, neașteptate.
De exemplu, ideea că banii nu au nevoie de formă, miros sau greutate – ci doar de încredere – ne pune față în față cu cel mai profund adevăr despre ei: sunt ficțiuni colective. Iar civilizația noastră s-a construit pe această ficțiune, la fel cum o casă se sprijină pe fundația invizibilă.

McWilliams are darul de a pune întrebări aparent simple, dar cu miez exploziv: Ce este, de fapt, valoarea? (mă rog, aici ne-ar putea răspunde Guță sau Florin Salam). Ce face ca o monedă să fie mai „reală” decât alta? Când devine inflația o armă politică? Cine trage foloasele din această iluzie cu valoare de schimb?

Dintr-un obiect tranzacțional, banul devine aici personaj cultural. Iar cartea, în mod deloc întâmplător, devine și un ghid pentru cititorul de rând care vrea să înțeleagă cum a ajuns să trăiască, să muncească, să aspire sau să se teamă într-o lume în care „sistemul” e mai greu de înțeles decât Biblia în aramaică.

Ca să nu mai spun că volumul în sine reprezintă o veritabilă pedagogie istorică, o frescă amplă care ne poartă prin miturile fondatoare ale schimbului, prin imperiile clădite pe încredere și metal prețios, prin crizele, revoluțiile și iluziile financiare care au modelat civilizația — o lectură educațională, captivantă și necesară pentru oricine vrea să înțeleagă nu doar cum circulă banii, ci cum curge istoria omenirii însăși prin venele lor invizibile.

Nu știu de ce, la capătul lecturii mi-am adus aminte de prima lecție financiară livrată – în adolescență – de către un prieten din copilărie, un tip cu talente de antreprenor timpuriu, care – după ce a aflat că cheltuisem aiurea niște bani, mi-a spus așa: “Bă, Dăniță, dacă nu judeci banul, te judecă el pe tine!” 

De atunci sunt – în tot soiul de procese, în unele achitat, în altele pe rol și, sincer, cred că într-unul dintre ele banul chiar a cerut recurs. Ba mai mult, uneori am impresia că port toată ziua o tocură imaginară și un dosar sub braț, apărându-mă în fața instanței financiare universale, cu pledoarii de genul: „Onorată Judecată a Portofelului, clientul meu a fost indus în eroare de o promoție la cărți și un meniu de prânz cu desert inclus!”

Adevărul e că, după ce citești cartea lui McWilliams, îți dai seama că nu ești singur în boxa acuzaților. Toată specia umană e acolo, de mii de ani, încercând să înțeleagă cum am ajuns să ne închinăm la o bucată de hârtie, o monedă virtuală sau, de ce nu, o piatră mare cât o mașină mică (vezi insulele Yap, unde banii nu încap în buzunar, dar intră bine în mentalul colectiv).

Așa că da, poate că n-o să scapi vreodată de procesele cu banul, dar măcar după lectura asta ai șanse reale să înțelegi legislația speciei tale plutofite. Iar asta, în vremurile pe care le trăim, e deja un câștig de cauză.

Mulțumim Editurii Publica pentru donațiile generoase de carte către Biblioteca Nației. Volumul Bani – O poveste a omenirii se găsește, din iulie 2025, în Biblioteca Nației de la Teatrul Nației din Ploiești și vă așteaptă să-l descoperiți.