Un colț de lumină nordică într-o țară care-și scumpește ideile

În timp ce TVA-ul pentru carte se dublează, Biblioteca Nației deschide un colț dedicat literaturii nordice, cu sprijinul Ambasadei Norvegiei

La Biblioteca Nației, credem că lectura trebuie să fie o punte între culturi, nu un lux fiscalizat. De aceea, în plin sezon estival, am decis să construim și un “colț” dedicat literaturii nordice – o zonă de explorare a unor valori precum echilibrul, sustenabilitatea, egalitatea, meritocrația, simplitatea și profundul respect pentru educație. Prima victorie simbolică: Ambasada Norvegiei ne-a răspuns cu generozitate și ne-a donat deja o serie de titluri valoroase. Mulțumim!

“Colţul” norvegian din Biblioteca Naţiei, realizat cu sprijinul Ambasadei Norvegiei

Și tocmai într-un astfel de context, într-o bibliotecă tânără care încearcă să deschidă minți, primim vestea că TVA-ul pentru cărți va fi dublat.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent un pachet fiscal menit să contracareze deficitul bugetar, care include, printre altele, creșterea TVA-ului standard de la 19% la 21%. Însă una dintre cele mai surprinzătoare măsuri este majorarea cotei reduse de TVA pentru cărți, manuale și publicații – de la 5% la 11%.

Mai exact, dacă înainte plăteai 5 lei TVA la o carte de 100 lei, acum vei plăti 11 lei. Este o creștere de șase puncte procentuale – de peste două ori mai mare decât cea aplicată altor categorii. În contrast, sectorul jocurilor de noroc va suferi o majorare modică, de doar 3–4%. Iar TVA-ul standard crește doar cu două puncte.

Norvegia – TVA zero pentru cărţi

Privind în jur, la alte țări europene, discrepanța devine și mai flagrantă. Franța: 5,5% la carte. Italia: 4–5%. Suedia: 6%. Finlanda: 10%. Marea Britanie și Norvegia – tocmai țara care ne-a sprijinit – oferă TVA zero pentru lectură. România intră acum în topul țărilor cu cel mai mare TVA aplicat cărților, alături de Danemarca și Slovacia. Diferența? Acolo există compensații reale pentru actul cultural: subvenții, programe de sprijin, politici coerente de lectură.

Uniunea Editorilor a reacționat dur. Gabriel Liiceanu a vorbit despre un „mesaj profund negativ” transmis de această decizie. Și are dreptate. Cărțile nu sunt produse obișnuite. Sunt catalizatori ai educației, ai spiritului critic, ai libertății de gândire. Iar taxând lectura mai aspru decât norocul, statul transmite că ideile sunt un lux, nu o necesitate.

Ironia amară? Această decizie vine la câțiva ani după ce România se împăuna, prin vocea președintelui Iohannis, cu proiectul „România Educată”. Ce trebuia să fie o reformă profundă a educației s-a dovedit, în fond, o vitrină de declarații fără conținut. Iar acum, când TVA-ul pe carte se dublează, înțelegem și cât de gol era acest slogan.

Dar există soluții. În loc să taie de la cultură, burse sau educație, statul ar putea identifica surse reale de venit acolo unde se risipesc bani sau unde se ocolește legea. De exemplu, sumele uriașe alocate partidelor politice – peste 50 de milioane de euro anual – ar putea fi redirecționate. O colectare mai eficientă a TVA-ului de la firmele care îl eludează constant ar aduce miliarde la buget. Tăierea pensiilor speciale sau impozitarea lor progresivă ar fi un gest de echitate. Iar taxarea corectă a multinaționalelor care își transferă profitul în afara țării este nu doar posibilă, ci necesară.

Așadar, în timp ce statul face cărțile mai greu de atins, noi încercăm să le aducem mai aproape de oameni. Oferim acces gratuit, punem cultura la raft, facem loc și literaturii nordice, și celei românești, și cărților care contează. Pentru că, până una-alta, cultura nu se apără doar cu proteste, ci și cu biblioteci vii.