Despre curajul de a alege cărți: Cum construim împreună Biblioteca Nației

Ce treabă ingrată e să întocmești un top de cărți românești! Ingrată pentru cel care se încumetă să sondeze printre profesioniști ai lecturii, dar la fel de complicată și pentru cei rugați să-și asume riscul de a propune titluri și autori.

Criticii, cronicarii, istoricii literari, etc. – pe bună dreptate – se feresc de ierarhii. Literatura nu se „măsoară” ușor. Ce e „mai bun”? Ce e „mai durabil”? Ce e „mai reprezentativ”? Și, dincolo de aceste întrebări firești, apare și o altă teamă: cea de animozități. Mediul literar românesc e sensibil – cu ego-uri cât Casa Poporului și rețele strânse. Gusturile personale, prieteniile, afinitățile sau chiar antipatiile nu pot fi complet separate de selecție, oricât de obiectiv ar fi „aparatul critic”.

Prin urmare, a livra un top cu 10 titluri de ficțiune românească din ultimii 25 de ani e, pentru mulți, un exercițiu riscant. Un supliciu, uneori.

Și totuși, am pornit acest demers cu încredere și asumare: să adun(ăm) 10 titluri de la cel puțin 50 de voci avizate din lumea cărții – scriitori, critici, editori, jurnaliști culturali, traducători, etc. – pentru ca, prin convergența acestor alegeri, să construim împreună un top colectiv cu 100 de cărți esențiale, dar fără pretenții canonice. Pentru că Biblioteca Nației nu face un clasament. Nu caută un podium. Adună cărți care contează. Este un gest de recuperare și celebrare, nu de competiție, iar de acolo, mai departe, o invitație sinceră de a ne uita la literatura română contemporană așa cum este: diversă, vie, complexă, imperfectă…

Fiecare listă primită contribuie la o hartă literară în mișcare – o imagine subiectivă, dar valoroasă, a literaturii române din ultimii 25 de ani. Alegerea fiecăruia nu e definitivă, dar ajută la conturarea unui peisaj. Când am gândit acest demers, ne-am spus că nu vrem obiectivitate rece, ci (doar) un soi de sinceritate lucidă.

De ce avem nevoie de această listă?

Pentru că trăim într-un peisaj cultural fragmentat, în care cărțile bune se pierd repede în zgomot. Realizarea unei liste colective nu este doar un exercițiu de selecție – este un act de asumare, de memorie și de reconectare.

Multe volume valoroase dispar din rafturi și din conversație. Unele n-au apucat să se bucure nici măcar de o ediție a doua. Altele au fost aplaudate și apoi uitate. Prin acest proiect, vrem să le readucem în atenție – să le recomandăm cu onestitate și să le oferim șansa unei re-citiri, re-editări, re-descoperiri.

De bună seamă, această listă nu va fi perfectă. Dar va fi plurală, asumată și vie. Nu impune un canon, ci deschide un dialog. Nu oferă certitudini, ci borne. Și, poate mai important decât orice, oferă o punte între generații: între autori consacrați și voci noi, între scriitori uitați și cei care au nevoie să fie citiți azi.

În sfârșit, pentru Biblioteca Nației, această selecție nu este doar un top de carte. Este o declarație de principii. Este coloana vertebrală a unui proiect cultural care crede în puterea cărților de a construi comunități vii, atente, implicate. Cu alte cuvinte, e un punct de plecare, poate imperfect, dar perfectibil.

Parafrazând un titlu excepțional de carte apărut în debutul anilor 90 la editura Humanitas (Martin Heidegger – Repere pe drumul gândirii) propunem și noi, aici, la Biblioteca Nației tot un fel de repere adaptate dezideratului nostru. Și anume, “repere drumul lecturii!” Revenim în curând cu topul nostru. Și, evident, nu strică să aflăm și recomandările voastre referitor la cărțile de literatură românească (ficțiune) apărute în ultimii 25 de ani!