Cronica unei ediții de poveste: Bookfest 2025

Salonul Internațional de Carte Bookfest, ajuns la cea de-a XVIII-a ediție, a avut loc săptămâna trecută la Romexpo București. De miercuri, 28 mai, și până duminică, 1 iunie, iubitorii de lectură au fost așteptați în pavilionul B2 de cele mai bune cărți la cele mai bune prețuri. În cele aproape 160 de standuri prezente, editurile au pregătit, pe lângă pachete speciale cu cele mai bune oferte și reduceri, și întâlniri speciale cu foarte multe personalități culturale.

Portugalia, între mare și pământ: un invitat de onoare rafinat

În centrul ediției din acest an s-a aflat Portugalia, țară invitată de onoare, care a prezentat un stand elegant și o selecție rafinată de autori contemporani: José Luís Peixoto, Gonçalo M. Tavares, Dulce Maria Cardoso și Pedro Mexia. Sub deviza „Unde se termină marea și începe pământul”, Portugalia a oferit nu doar literatură de calitate, ci și un prilej de reflecție asupra propriilor noastre granițe culturale.

Mai jos vă prezentăm o scurtă retrospectivă asupra celor mai semnificative secvențe culturale din cele cinci zile de Bookfest, anunțate de organizatori.

Lectura ca spațiu public: o dezbatere despre puterea cărții într-o lume democratică

În acest context, unul dintre cele mai consistente momente din program a avut loc joi, 29 mai, de la ora 18, la scena Arena, unde publicul a fost invitat să asiste la o dezbatere incitantă: Lectura ca spațiu public: cum ține cartea vie o societate democratică, susținută de Henrique Mota (fostul președinte al Asociației Editorilor Portughezi și al Federației Editorilor Europeni), agentul literar Simona Kessler, editoarea Lidia Bodea și profesorul Mircea Vasilescu, moderați de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu.

Educație cu poveste: Bookfest Junior și magia copilăriei culturale

Bookfest Junior a adus în prim-plan educația prin joacă și creativitate. Pe parcursul târgului, editurile au organizat ateliere, lansări și sesiuni de autografe dedicate celor mai tineri cititori. Copiii și adolescenții au participat la ateliere de desen, istorie, teatru și bandă desenată, organizate de edituri precum Didactica Publishing House, Cartex, ART, Polirom și StoryCraft, alături de autori consacrați ai literaturii pentru copii și tineret.

Cărțile devin spectacole: de la Joyce și Țup, la flashmoburi și animație

Bookfest 2025 a celebrat transformarea cărților în spectacole și animații. Ziua a continuat cu un atelier de poezie pentru copii, susținut de Carmen Tiderle și Ramona Boldizsar, precum și cu lansarea unei ediții ilustrate a cărții Pisica și Diavolul de James Joyce, în traducerea lui Radu Paraschivescu. Momentul special al ediției a fost dedicat romanului Invizibilii, de Ioana Pârvulescu, devenit musical – cu un flashmob emoționant susținut pe 1 iunie, urmat de o dezbatere cu autoarea și echipa spectacolului. De asemenea, Curtea Veche Publishing și ProTV au prezentat adaptarea animată a seriei Țup, semnată de Alex Donovici.

Istorie, economie, exil: lansări care scormonesc rădăcinile și viitorul

Bookfest 2025 a găzduit și lansări cu miză economică, istorică și literară. Profesorul Mircea Coșea și-a lansat volumul despre reindustrializarea României, într-o dezbatere dedicată industriei naționale. Coriolan Babeți a revenit în atenție cu Hoinar printre raiuri, iar Humanitas a propus o analiză istorică amplă în România după Primul Război Mondial. Un moment aparte a fost omagiul adus lui Mario Vargas Llosa, la Arena, unde Gabriel Liiceanu a lansat Sărbătoarea țapului și a evocat moștenirea literară a scriitorului laureat al Premiului Nobel.

Șamanism, insomnii și fantome istorice

Lansări de carte și dialoguri de profunzime au marcat ziua de vineri la Bookfest 2025. Editura Cartex a adus în prim-plan o lucrare academică dedicată lui Mircea Eliade, semnată de Giovanni Casadio, despre șamanism și interpretările operei eliadiene. De asemenea, Andrei Pleșu a fost prezent la lansarea romanului Insomnia al scriitorului Val Butnaru, o ficțiune istorică plasată după asasinarea țarului Alexandru al II-lea, în cadrul unui dialog moderat de jurnalistul Marian Voicu.

Loialitate, exil, dreptate: întrebări incomode în literatură

Tot vineri, 30 mai, Bookfest a adus în prim-plan reflecții istorice și literatură despre exil și reziliență. La standul Humanitas a avut loc o dezbatere pe marginea unor volume recente despre istorie, religie și civilizație, printre care Erezie de Catherine Nixey și Anul când civilizația s-a prăbușit de Eric H. Cline. În paralel, la Cafeneaua Scriitoarelor, editura pentru Artă și Literatură a lansat romanul Opt sute de metri, o mie șase sute de pași până la tine de Simona Ferrante – o poveste emoționantă despre exil, curaj și legături umane născute în mijlocul suferinței.

Artă, frumusețe și filozofie: o sâmbătă pentru suflet și minte

Sâmbătă, publicul Bookfest a fost invitat într-o veritabilă călătorie culturală și vizuală. La scena Arca, editura pentru Artă și Literatură a prezentat volumul Frumosul din lumea lui Van Gogh și alte eseuri, în care Cosmin Neidoni aduce o perspectivă filosofică asupra artei. De la ora 12, la standul Humanitas, Mihaela Noroc a lansat albumul Atlasul frumuseții, o nouă călătorie, cu 500 de portrete din peste 60 de țări, dedicat diversității și puterii feminine. În același interval, la standul Polirom, a fost lansat romanul Iov și dreptatea lui, semnat de Adrian Miroiu, un volum care abordează profund problema răului și a dreptății divine.

Debuturi, jurnale și biografii: autori noi și voci consacrate

Sâmbăta de la Bookfest a adus în prim-plan autori consacrați, dar și debuturi promițătoare. La standul Humanitas, Doina Ruști și-a lansat romanul cu tentă autobiografică Ferenike, într-un dialog cu Bogdan Stănescu și Lidia Bodea. La standul Polirom, Liliana Calancea a prezentat Rodica Ojog-Brașoveanu. 320 de pisici în Cimitirul Bellu, urmată de lansarea biografiei Maiorescu. Confesiunile unui stoic, de Adrian Jicu. Tot aici, Mircea Cărtărescu a vorbit despre Șapte ani stranii. Jurnal 2018–2024, alături de Dan-Liviu Boeriu și Lidia Bodea.

Interviuri, umor și scrisori pentru viitor

Sâmbăta la Bookfest a adus pe scena Humanitas trei momente editoriale de marcă. Gabriel Liiceanu a lansat A doua viață a cărților mele, un volum de interviuri cu caracter confesiv, discutat alături de Dan-Liviu Boeriu și Magda Grădinaru. Radu Paraschivescu a revenit în atenția publicului cu În virtutea inepției. Nouă antologie de perle, o colecție de gafe și absurdități culese cu umor și luciditate din discursul public contemporan. Ziua s-a încheiat cu lansarea volumului colectiv Scrisori pentru cititorii din 2125, un proiect aniversar dedicat celor 35 de ani ai editurii Humanitas. Sub coordonarea Ioanei Pârvulescu, scriitori și intelectuali precum Gabriel Liiceanu, Radu Paraschivescu, Andrei Pleșu sau Cristian Mungiu au semnat mesaje pentru viitorul cititor, într-un epistolar care celebrează demnitatea lecturii ca formă de viață.

Psihologie, suflet și memorie istorică

Ultima zi a Salonului de Carte a oferit reflecții profunde asupra psihologiei, literaturii și memoriei istorice. La standul Polirom, Doina Cosman a lansat volumul Psihologie medicală, o analiză detaliată a relației dintre pacient, boală și contextul medical, în timp ce, la Humanitas Fiction, Ludmila Ulițkaia a fost omagiată prin lansarea volumului Trupul sufletului, o colecție de povestiri ce explorează misterul graniței dintre trup și spirit.

Generații în derivă și răspunsuri întârziate

Tot duminică, Mihai Maci a lansat la Polirom eseul Înainte de răspunsuri, întrebările, o privire critică asupra generațiilor contemporane și a confuziilor modernității, într-un dialog susținut de nume marcante ale vieții intelectuale. În același interval, publicul a fost invitat să descopere romanul Orbirea râurilor al autorului mozambican Mia Couto, distins cu numeroase premii internaționale și tradus în colecția Biblioteca Polirom.

Ficțiune febrilă și adevăruri incomode

După-amiaza a continuat cu lansarea a două romane marcante din portofoliul Humanitas Fiction – Ți‑am dat ochi și tu ai privit în întuneric de Irene Solà și Ochiul negru al fluviului de Jeanette Winterson – în prezența unor voci literare feminine de prim-plan. Ziua s-a încheiat cu o dezbatere istorică provocatoare, în cadrul lansării volumului Statul național-legionar de Florin Müller, care a adus clarificări esențiale privind trecutul fascist al României și pericolele mitologizării sale în discursul actual.

Lectura nu e un lux, ci o formă de libertate

Bookfest 2025 a reunit, în cele cinci zile de târg, peste 120.000 de vizitatori – copii, adolescenți, părinți, profesori, cititori pasionați, critici literari, librari, bibliotecari, editori și scriitori din toată țara. Sute de lansări, zeci de dezbateri, ateliere și întâlniri au transformat acest salon al cărții într-un spațiu viu al ideilor, al memoriei și al visării. Conform organizatorilor, doar sâmbătă 31 mai peste 30.000 de vizitatori au colindat standurile editurilor, o cifră care a doborât toate recordurile conform lui Mihai Mitrică reprezentant al Asociației Editorilor de Carte, citat de ProTV: “A fost cea mai bună zi de sâmbătă din istoria târgurilor de carte de când facem noi măsurători, și nu mă refer numai la Bookfest, ci și la Gaudeamus.“
Pentru Biblioteca Nației, acest eveniment nu s-a încheiat aici: mulți dintre autorii lansați la Bookfest vor fi invitații noștri în perioada următoare, în noul hub cultural Starea Nației, iar o parte dintre cărțile prezentate vor ajunge curând și pe rafturile noastre – accesibile, vii și deschise tuturor celor care mai cred că lectura nu e un lux, ci o formă de libertate. Până atunci vom publica și topurile editurilor importante.
Ne revedem cu bucurie, între coperți și idei!